marți, 25 iunie 2013

22    i u n i e     2 0 1 3



O să scriu succint ce am mai citit, din lipsă de timp.
Am citit din nou din Infernul dantesc: Cercul al şaptelea: Violenţii împotriva firii- Cântul XV. Ne-au atras atenţia versurile:


,,Dar câtă vreme-mi voi simţi neînfrântă conştiinţa-n piept,
râvnesc să ştii că-s gata cu soarta însăşi a mă lua la trântă.″


A venit rândul veteranilor din XF să prezinte romanul lui Wilde, Portretul lui Dorian Gray. Singurul  nu  foarte încântat de operă, în general, de stilul scriitorului, în special, a fost Alex (XF)- e de înțeles oarecum, având în vedere pasiunea lui pentru romanele dostoievskiene. După o succintă trecere în revistă a momentelor esențiale ale acțiunii, a fost discutată Prefața. S-au comentat următoarele secvențe:

,, Scopul artei e acela de a dezvălui arta și de a-l ascunde pe artist”

,, Critica elevata precum și critica de proastă calitate sunt ipostaze autobiografice”

,, Simpatia etică la un artist este un manierism de neiertat al stilului”

,, Arta este în același timp suprafață și simbol”

În final, Alesia (IX E) a citit câteva din aforismele lui Nietzsche:

,, Binefacerea consta in contemplarea teribilei indiferente a naturii fata de Bine si Rau"

,, (Din seria celor opt intrebari fundamentale) Dorim sa fim mai fericiti sau mai nepasatori fata de fericire si nefericire?"

,, Fericirea nu este o <<consecinta a virtutii>> - ci cei mai puternici definesc ca virtute propria lor stare de fericire"

,,Omul este un egoist mediocru. Pana si cel mai intelept om acorda obisnuintelor sale mai multa importanta decat avantajelor lui"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Spune si tu ce crezi!